Cetatea Giurgiu
Prima mențiune a cetății Giurgiu datează de la începutul secolului al XV-lea, purtând denumirea de Zorio. Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele dintre români și turci, iar mai apoi în războaiele ruso-turce. Cu toate acestea , la 1403 cetatea a fost funcțională, presupunându-se astfel că aceasta a fost reparată între anii 1396-1403, urmând ca în urma ofensivei sultanului Mehmed I, în 1420 cetatea să intre în posesia turcilor și să fie efectuate noi lucrări de reparație a cetății. Cetatea este redobândită în 1427.
Însă până în 1449, Giurgiul trece iarăși în mâinile turcilor. In urma cruciadei dintre anii 1461-1462, Vlad Tepes va arde târgul și cetatea Giurgiu, iar în urma contraofensivei din vara anului 1462 cetatea a fost recucerită de Mehmed al II-lea. În urma acestei bătălii sultanul îl aduce la domnie pe Radu cel Frumos. În 1594 Mihai Viteazul încearcă redobândirea cetății, dar nu reușește să cucerească cetatea semnificativ întărită de către turci.
Ultima încercare a domnitorilor români de a ocupa cetatea Giurgiu a avut loc în timpul domniei lui Mihnea al III-lea, care profitând de o înfrângere al lui Gian Arslan, la 15 septembrie 1659, asediază și cucerește Giurgiul. Însă la 23 noiembrie 1659, în urma înfrângerilor suferite de aliații săi Constantin Șerban al Moldovei și Gheorghe al II-lea Rákóczi , voievodul Ardealului, se retrage.
Galerie foto
