Cetăţi

Cetatea Aiudului

Cetatea Aiudului

Cetatea situată în centrul oraşului Aiud a fost construită în secolul XIV, fiind una dintre cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania. Conform cercetărilor arheologice cetatea a fost construită în două faze, prima având loc în secolul XIV, timp în care cetatea era de fapt o biserică fortificată, iar cea de a doua fază de construcţie a avut loc între secolele XVI – XVII, când zidurile au fost extinse.
 
Cetatea Alba Iulia

Cetatea Alba Iulia

Cetatea Alba Iulia este cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România, fiind contruită conform planurilor arhitectului Giovanni Morando Visconti. Cetatea a fost ridicată între anii 1714 – 1738, însă lucrările propriu-zise la fortificaţie au început în luna noiembrie a anului 1715, prin construirea bastionului Carol
 
Cetatea Bologa

Cetatea Bologa

Cetatea Bologa a fost amintită pentru prima oară în acte oficiale în 1304 ca Sebuswar, apoi urmând să fie nominalizată cu diverse nume, cum ar fi Sepuswar din 1324, Sebeswar din 1329, Castrum regis Hunyad din 1397, Sebes Varallya din 1760. În 1399 în urma tratatului de alianţă dintre regele Ungariei – Sigismund de Luxemburg şi Mircea cel Bătrân, în scopul începerii luptei împotriva turcilor, în semn de preţuire, cetatea Bologa intră în posesia lui Mircea cel Bătrân.
 
Cetatea Aradului

Cetatea Aradului

Cetatea situată pe malul stâng al Mureşului a fost construită pe baza proiectelor lui Ferdinand Philipp Harsch, la cererea împărătesei Maria Tereza. A fost construită sub formă de stea, prevăzută cu trei rânduri de cazemate subterane şi mai multe rânduri de şanţuri, care puteau fi inundate. Lucrările au început în 1763 şi au durat 20 de ani, poarta principală şi clădirile din interior au fost construite în stil baroc. În interiorul cetăţii exista o biserică catolică şi mai multe clădiri care găzduiau călugării franciscani.
 
Cetatea Bistriţei

Cetatea Bistriţei

Construcţia Cetăţii Bistriţei s-a realizat după 1464, moment în care regele Matei Corvin a acordat privilegiul de a împrejmui cu o centură de fortificaţii întreaga urbe, deşi a existat anterior o fortificaţie de refugiu(secolul al XIII-lea), dar care datorită stării sale a fost înlocuită de o fortificaţie mai amplă. Un prim nucleu fortificat a existat probabil în preajma bisericii parohiale, iar în istoriografia mai veche există interpretarea unei fortificaţii cu val şi palisadă care oferea o minimă protecţie în caz de asediu. În 1465 cetatea avea 18 turnuri şi bastioane apărate de meşteşugarii oraşului grupaţi în bresle. În această perioadă Bistriţa era una dintre cele mai importante oraşe ale Transilvaniei, alăturându-se Braşovului, Sighişoarei şi Sibiului.
 
Cetatea Capidava

Cetatea Capidava

Capidava se ridica pe malul drept al Dunării, între localităţile Hârşova şi Cernavodă. Cetatea are forma unui patrulater cu laturile lungi de la nord-vest spre sud-est, dispunând de ziduri groase de peste 2 m şi înalte de 5-6 m. Cetatea avea 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri în sfert de cerc şi 2 turnuri intermediare în formă de potcoavă. Poarta cetăţii era amplasată pe latura de sud-est şi făcea legătura cu restul teritoriului, exista şi o ieşire strategică pe latura de sud-vest a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.
 
Cetatea Câlnic

Cetatea Câlnic

Cetatea Câlnic se află în comuna cu același nume, din județul Alba, în apropierea orașului Sebeș, la aproximativ 3 km distanță de drumul E 60 spre stânga. Cetatea a fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea de către comitele Chyl de Kelling, fiind concepută cu un donjon masiv de plan rectangular, înconjurat cu ziduri masive, ce formau o incintă ovală, cu un turn spre sud şi un turn al porţii pe latura nordică. Cetatea era totodată înconjurată de șanțuri cu apă, care serveau la întregirea sistemului de apărare.
 
Cetatea Ciceu

Cetatea Ciceu

Cetatea Ciceu este situată în punctul de întâlnire al teritoriului localităților Ciceu – Corabia, Ciceu – Giugești și Dumbrăveni, fiind o cetate medievală ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde și numele de Ciceu, provenit din cuvântul maghiar csúcs (vârf). În 1544 Dieta Transilvaniei a hotărât ca cetatea să fie demolată, astfel zona respectivă a devenit ulterior carieră de pietre de moară. Domeniul cetății era format din 63 de sate, fiind o cetate care avea ca scop apărarea împotriva năvălirii tătarilor.
 
Cetatea Clujului

Cetatea Clujului

Pe teritoriul actual al Clujului se afla o așezare importantă din Dacia romană, numită Napuca, însă la scurt timp după cucerirea Daciei de către romani aceasta a fost distrusă urmând ca în 124 să fie fondată o nouă așezare urbană, Municipium Aelium Hadrianum Napoca, pe malul drept al râului Samus(Someș). Cetatea construită de romani avea ca și hotare Canalul Morilor și Pârâul Țiganilor. În perioada secolelor IX-X a existat o așezare numită Castrum Clus, care ocupa doar un sfert din suprafața cetății romane.
 
Cetatea Colţ

Cetatea Colţ

Cetatea Colț se află pe teritoriul satului Suseni, situat în județul Hunedoara pe drumul judeţean DJ 686, la intrarea pe valea Râuşorului şi la 3 km distanţǎ de satul Râu de Mori. Cetatea a fost ctitorită de cneazul Cândea la începutul secolului al XIV-lea. Datorită aspectului acesteia se presupune că a fost sursa de inspirație a romanului „Castelul din Carpați” de Jules Verne.
 

Rezervare

Sondaj

Pentru concediul dumneavoastră preferaţi liniştea şi relaxarea, oferite de o vacanţă la munte sau soarele, plaja şi distracţia de la mare?



Rezultate
Sunteţi aici: Cetăţi şi castele Cetăţi