Parcuri naţionale

Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița a fost înființat în anul 1990, fiind Arie Protejată de Interes Național, încadrată conform IUCN, în categoria a II-a, parc național. Însă deja în anul 1943 a fost protejată pădurea din Valea Beușnița și Nera, având ca obiectiv peisagistic principal cascadele Beușnița, urmând ca în 1973 să intre sub protecție și versanții împăduriți ai Dealului Rol, în 1982 au mai fost create trei zone protejate în care erau interzise lucrările silvice, iar după cum am amintit în 1990 se configurează Parcul național Cheile Nerei–Beușnița.
 
Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

Parcul a fost înființat în anul 1990, fiind situat în sud-vestul țării, se întinde pe suprafața județelor: Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj. Din punct de vedere geografic, parcul național se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei, respectiv Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng. Aici se regăsesc diverse tipuri de peisaje: abrupturi calcaroase, canioane cu pâraie cu debit puternic, vârfuri calcaroase, goluri alpine cu jnepeniș, lacuri de acumulare montane, chei și prăpastii calcaroase, peșteri termale unice în România, izvoare termominerale.
 
Parcul Naţional Munţii Rodnei

Parcul Naţional Munţii Rodnei

Importanța parcului național se datorează geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. În 1990 a fost declarat parc național datorită intenției Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului de a constitui un număr de 13 parcuri naționale printre care și Parcul Național Rodna. Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali, având o suprafață de 46.339 ha.
 
Parcul Naţional Apuseni

Parcul Naţional Apuseni

Parcul Național Apuseni este situat în partea central-nord-vestică a Munților Apuseni, se întinde pe o parte din masivele Bihor la sud și Vlădeasa la nord, pe teritoriul județelor Cluj, Bihor și Alba. Pe teritoriul parcului sunt cuprinse integral 53 de localități și 3 sate de vacanță(Boga, Fântânele și Vârtop). Cel mai înalt vârf al Munților Apuseni este Curcubăta Mare, cunoscut și ca Vârful Bihor(1849 m). Relieful este unul carstic alcătuit din peșteri, chei, defilee. În zona Munților Apuseni se află peste 400 de peșteri.
 
Parcul Naţional Bucegi

Parcul Naţional Bucegi

Este situat în partea estică a Carpaților Meridionali și cuprinde integral Masivul Bucegi. Nodul principal îl constituie Vârful Omu, care are 2505 m, ce corespunde unei zone în care conglomeratele includ în masa lor blocuri de roci cristaline și calcare. Din acest vârf se desprind două linii de relief cvasigeometrizate cu aliniamente de vârfuri: vârfurile din est delimitează Abruptul Prahovean(Coștila, Caraiman, Jepii Mici, Jepii Mari, Piatra Arsă, Furnica, Vârful de Dor și Vânturiș) iar cele din vest Abruptul Brănean(Doamnele, Tătaru, Lucăcilă).
 
Parcul Naţional Călimani

Parcul Naţional Călimani

Parcul Național Călimani are o suprafață de 24041 ha, fiind situat în nordul Carpaților Orientali, în masivul cu același nume. Stațiunea Vatra Dornei este cel mai important punct de plecare pentru turiștii care vizitează această zonă. Principala caracteristică a reliefului este dată de prezența masivă a rocilor eruptive care creează un peisaj deosebit. Acești munți sunt vulcanici, formați în urma a două faze eruptive majore. Pe teritoriul parcului se află cel mai mare crater vulcanic din țară, care are un diametru de aproximativ 10 km.
 
Parcul Naţional Ceahlău

Parcul Naţional Ceahlău

Parcul Național Ceahlău este situat în Masivul Ceahlău, care este cel mai impunător munte din Carpații Orientali. Parcul național are o suprafață de 7742,5 ha. Este cea mai tânără rezervație din țară, fiind inființată în 2004. Masivul Ceahlău este alcătuit din conglomerate, gresii și calcare. Printre obiectivele parcului se numără intenția de desfășurare a activității turistice în concordanță cu obiectivul de conservare al patrimoniului și cu proiectele teritoriale de dezvoltare economică, susținerea activităților tradiționale, informarea publicului și comunităților locale despre avantajele economice, culturale și spirituale.
 
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș se întinde pe raza județelor Harghita și Neamț, fiind localizat în Munții Hășmaș, situați în grupa centrală a Carpaților Orientali. Cele mai importante obiective turistice al parcului național sunt: stațiunea Lacul Roșu, care este o stațiune climaterică de munte, foarte îndrăgită de turiști; punctele de observare: Suhardul Mic, Masivul Ghilcoș; Cheile Bicazului, care au o lungime de aproximativ 5 km, fiind cele mai impresionante din țară; Avenul Licaș situat la extremitatea nordică a parcului; Cheile Șugăului; Cheile Duruitoare; Cheile Bicăjelului; Vârful Hășmașul Mare, care are 1792 m; Piatra Singuratică – Hășmașul Mare; Poiana Albă – Hășmașul Mare, de unde se poate urma orice traseu spre principalele obiective turistice ale zonei.
 
Parcul Naţional Cozia

Parcul Naţional Cozia

Parcul Național Cozia este situat în partea central sudică a Carpaților Meridionali. Limitele Parcului se suprapun peste partea de est a Munților Căpățânii, peste Masivul Cozia și peste partea de sud-est a Munților Lotrului. Parcul are o suprafață de 17100 ha și se află în întregime pe teritoriul județului Vâlcea. Deși parcul se întinde peste trei unități montane distincte are o alcătuire geologică relativ omogenă, în partea de nord predomină formațiunile cristaline, iar în cea sudică, cele sedimentare. Zona este destul de abruptă, relieful accidentat, ceea ce face ca aspectul Văii Oltului să fie unul cu adevărat spectaculos.
 
Parcul Naţional Piatra Craiului

Parcul Naţional Piatra Craiului

Parcul Național Piatra Craiului este situat în Carpații Meridionali, include Creasta Pietrei Craiului și spații din culoarele intramontane, Rucăr-Bran și Rucăr-Zărnești. Parcul se întinde pe teritoriul județelor Brașov și Argeș, incluzând suprafețele localităților Zărnești, Moeciu, Măgura, Peștera, Bran, Rucăr și Dâmbovicioara. Suprafața totală a parcului este de 14773 ha. Datorită existenței unor specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, Masivul Piatra Craiului a devenit rezervație naturală încă din 1938, când erau protejate numai 440 ha, urmând ca în 1972 suprafața protejată să crească până la 900 de ha.
 

Rezervare

Sondaj

Pentru concediul dumneavoastră preferaţi liniştea şi relaxarea, oferite de o vacanţă la munte sau soarele, plaja şi distracţia de la mare?



Rezultate
Sunteţi aici: Rezervaţii Parcuri naţionale