Rezervare hotel, cazare pensiuni, vile | Besthotels.ro

Atracţii turistice

Statiunea Straja

Articole

Situata in judetul Hunedoara la o altitudine de 1445 m, in inima Muntilor Valcan, in zona Valea Jiului, statiunea Straja indeplineste toate conditiile pentru o vacanta perfecta la schi. Aici sunt amenajate 7 partii de schi, fiecare cu instalatii de transport pe cablu (teleschi). Una dintre aceste partii are instalatie de nocturna si tunuri de zapada artificiala. Exista, de asemenea, si centre de inchiriere de echipament sportiv.

Complexul turistic Straja cuprinde peste 300 de cabane; ministatiunea ofera celor care ajung acolo o priveliste de vis.
Majoritatea partiilor se intind pe spinarea enorma care coboara de la Varful Mutu (1.737 m) pana dincolo de capatul telescaunului. Lungimea lor variaza intre 1.742 m (Platoul Constantinescu) si 519 m (Slalom Special). Doua dintre ele au nocturna si instalatie de zapada artificiala. Exista si o partie potrivita pentru snow-board, Partia Canal (1.300 m lungime), deservita de Teleschiul nr. 2.
Fiind asezate pe un versant nordic partiile au zapada din noiembrie pana in aprilie. Datorita numarului mare si a dispunerii lor diferite pe verticala muntelui, la Straja se poate schia chiar si in conditii meteo dificile. Daca ai noroc de vreme frumoasa, te vei putea bucura si de o priveliste splendida spre Retezat, care isi intinde una dintre culmile principale pana aproape de Uricani.
De la capatul de sus al teleschiului, aflat la 1.725 m, poti urca in cinci minute pe Varful Mutu, care iarna e acoperit de lespezi enorme de zapada viscolita. De aici, o noua perspectiva minunata: spre culmile sudice ale Muntilor Valcan si, mai departe, pana spre Oltenia subcarpatica. Senzatia de spatiu este reconfortanta. E posibil ca Straja sa fie cea mai potrivita destinatie pentru cei care se gandesc sa inceapa practicarea schiului.

Acces auto pe DN 66 pana in Petrosani si de aici la Lupeni. Din Lupeni in Straja se urca cu telescaunul. Cu trenul pe ruta Timisoara-Craiova, pana in gara Lupeni.

Articol realizat de Doina David

Dupăpiatra - Posada moţilor

Articole

Cheia - Buces - Dupăpiatra - Posada moţilor

Satul Dupăpiatra, situat în Comuna Buceş, judetul Hunedoara, este atestat documentar încă din anul 1825. Aici, în 1849, fugarii conduşi de Hatvany au fost atraşi într-o ambuscadă, unde femeile moţilor îi aşteptau pe dealuri cu pietre şi bolovani, iar mai jos în gura Cheii, restul soldaţilor a fost împrăştiat de cetele de tribuni trimise înainte de popa Groza. Locul acesta se poate numi ” Valea Morţii”.

La intrare în sat stă mărturie a acestor fapte de vitejie ale localnicilor” Crucea Iancului”. Ridicată în anul 1994, cu ocazia sărbătoririi 170 ani de la naşterea eroului naţional Avram Iancu şi pe care stă scris: ”Aici, românii – moţi, sub conducerea lui Avram Iancu şi a tribunilor săi, au luptat şi au invins în revoluţia română de la 1848-1849”.

În Ţara Moţilor ”nu a existat localitate oricât de mică ar fi fost ea şi oricât de îndepărtată şi ascunsă în desişul pădurilor, în care oamenii locurilor, conduşi de Avram Iancu şi tribunii săi, să nu fi luptat pentru idealul scump tuturor românilor: libertate, unitate şi independenţă naţională” (prof. Viorel Vulturar).

Serbările de la Cheia, o suită complexă de manifestări, se desfăşoară în prima duminica a lunii iulie a fiecărui an. Cu acest prilej sunt organizate evocări istorice, sunt oficiate slujbe religioase şi au loc exerciţii militare. Serbările culminează cu spectacole folclorice şi petreceri la iarbă verde. În chemarea adresată participanţilor se spune: "Veniţi români în cea mai românească zonă a Transilvaniei! Veniţi români că suntem la noi acasă!”

Recunoscută prin frumuseţea peisajului, bogăţia folclorică şi etnologică, zona comunei Buceş dispune de numeroase obiective turistice. Aici se află, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turişti avizaţi. Turismul montan, drumeţiile şi excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile.

Accesul spre Dupăpiatra este facilitat de o şosea asfaltată inclusă în categoria drumurilor naţionale DN74 Brad-Abrud.

Articol realizat de Doina David

Staţiunea Tăşnad

Articole

Oraşul Tăşnad este situat în zona de sud-vest a judeţului Satu Mare, judeţ aflat în nord-vestul României la graniţa cu Ungaria şi Ucraina.

Distanţele până la principalele oraşe din zonă sunt:

60 de km până la reşedinţa de judeţ, municipiul Satu Mare
25 de km până la Carei
60 de km, până la Zalău
85 de km până la Oradea
140 de km până la Cluj-Napoca

Coordonate GPS: 47°28'38''N 22°35'2''E

Principalele obiective turistice din oraşul Tăşnad sunt:

Staţiunea turistică cu ştrand de apă termală, care atrage anual mii de turişti
Muzeul orăşenesc, ce funcţionează într-o veche reşedintă nobiliară. Clădirea a fost construită în a doua parte a secolului al XVIII-lea, în stil baroc, restaurat ulterior şi declarat monument istoric. Astăzi adăposteşte o colecţie etnografică cu exponate specifice zonei şi una arheologică
Casa de cultură, obiectiv edificat în primul deceniu al secolului trecut; a avut iniţial destinaţie de cazinou
Biserica Reformată, monument istoric, construită în anul 1476, în perioada în care episcop era Vingrádi Gerép László, rudă cu regele Matei Corvin. Biserica realizată în stilul gotic târziu are numeroase elemente de construcţie şi obiecte de cult valoroase, fiind renovată de mai multe ori (o renovare generalaă s-a făcut în 1776) păstrându-se dimensiunile şi stilul iniţial
Catedrala Ortodoxă
Biserica Greco-Catolică
Biserica "SF. GRIGORE TEOLOGUL" din satul Sărăuad, construită în anul 1777
Biserica Romano-Catolică, construită în anul 1905
Monumentul soldatului necunoscut
Busturi şi plăci comemorative ale personalităţilor marcante:

Biró Lajos - zoolog şi biolog

Coriolan Ster - fondator al "Despărţământului ASTRA"

Grigore Maior - promotor al Şcolii Ardelene

Keresztesi Sámuel - pictor

Nóti Károly - scriitor

George Copos - patronul echipei de fotbal Rapid Bucureşti, fost vicepriministru al României

Pe teritoriul localităţii a fost descoperit un important zăcământ hidrografic termomineral, în anul 1978 fiind forat un puţ de captare a apei termale la o adâncime de 1354 m. În zona de agrement a oraşului funcţionează încă din anul 1978 ştrandul termal.

Apa termală care are o temperatură de suprafaţă de 72 Celsius şi o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanţei anionilor) şi sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului. Aceste calităţi o recomandă pentru utilizarea în cură externă, în afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, afecţiuni neurologice periferice cronice, afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecţiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar şi pentru băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice sau pur şi simplu agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer şi soare.

Potrivit recomandărilor Institutului de Medicină Fizică Balneoclimaterică şi de Recuperare Medicală din Bucureşti, apa termominerală de la Tăşnad poate fi folosită în cură externă, în urmatoarele afecţiuni:

stări preartozice
reumatism degenerativ
reumatism abarticular
sechele posttraumatice
afecţiuni ale sistemului nervos periferic
ginecopatii
afecţiuni dermatologice
băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice a organismului

Compoziţia chimică a apei geotermale, conform buletinului de analiză:
Compoziţie Unităţi (mg/l) Cationi Unităţi (mg/l)

Cloruri 5815,4 Sodiu 4040
Bromuri 1,5 Potasiu 20,0
Ioduri 1,2 Litiu 0,0
Azotaţi 0,0 Amoniu 25,0
Sulfaţi 46,1 Calciu 65,7
Sulfuri 0,0 Magneziu 39,9
Fosfaţi 0,0 Fier 1,5
Bicarbonaţi 1171,4
Arsenaţi 0,0

Zona este renumită şi pentru lacustrele artificiale de tip iaz, se găsesc dispersate în arealul mai multor comune apropiate şi sunt generatoare pentru mai multe categorii de turism, agrement-turism nautic, turism piscicol dar şi cinegetic (ornitofaună acvatică).

Muzeul Orăşenesc Tăşnad este amenajat în Castelul Cserey Fischer. Cuprinde 4 săli expoziţionale, grupate pe două secţii: arheologie şi istorie locală, etnografie. Reorganizat în anul 1995, muzeul prezintă elemente specifice culturii materiale şi spirituale din zona Tăşnadului, mărturii ale evoluţiei istorice, predominând aspectrele creativităţii de tip tradiţional. Muzeul se face remarcat îndeosebi datorită existenţei unor ateliere meşteşugăreşti complexe. În acest sens, sălile expoziţionale sunt structurate pe ideea prezentării principalelor ocupaţii şi meşteşuguri practicate în zona, aducând astfel în faţa privitorului înţelepciunea şi îndemănarea arhaică, simţul formelor şi culorilor, ingeniozitatea şi măiestria meşterului ţăran.

Cel mai important monument de arhitectură al oraşului este biserica reformată, construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea (terminată în 1476), în stil gotic târziu. Biserica a fost înălţată de romano-catolici, ulterior a fost preluată de reformaţi, în urma trecerii majorităţii populaţiei la religia reformată. Edificiul a găzduit mai multe sinoade, dar în 1660 a fost incendiată în timpul atacului turcilor şi a tătarilor, după care timp de mai mult de un secol lăcaşul va fi nefolosit. În 1758 catolicii încerc s-o recucerească, dar fără succes. Biserica reconstruită este dezvoltată cu turnul în stil baroc între anii 1814-1822.

Romano-catolicii îşi construiesc biserica după eşecul redobândirii bisericii vechi, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar şi noua construcţie a trebuit demolată în urma distrugerilor suferite. Actuala biserică a fost terminată în 1905.
Biserica greco-catolică s-a construit în 1996. Construcţia modernă are formă triunghiulară, simbol al Sfântei Treimi..Catedrala ortodoxă actuală a fost construită între 1998 şi 2000, fiind sfinţită în cinstea Maicii Domnului.

Sursa: www.tasnad.com

Muntii Ciucas

Articole

Reprezinta cea mai inalta unitate din Carpatii de Curbura culminand la 1954 m in varful Ciucas, fiind delimitati de vaile Teleajenului si Telejenelului in E, dincolo de care se desfasoara Muntii Siriu, Muntii Tataru si Valea Doftanei in V, dupa care urmeaza Muntii Grohotis. Sunt dominati de culmea Ciucasului in vest (1954 m) si culmea Zaganu la est (ajunge la 1817 m).

Conglomeratele calcaroase ce alcatuiesc masivul Ciucas explica relieful ruiniform cu numeroase forme bizare de sfincsi, turnuri, ciuperci sau stanci izolate (Tigaile Mari si Tigaile Mici, Babele la sfat, Ciobanul cu oile). Intalnim, de asemenea, la baza crestelor trene de grohotis.

Cabana Muntele Rosu, (1201 m alt.) este cunoscuta ca fiind locul de pornire in drumetiile din Masivul Ciucas. Poarta aceasta denumire datorita bujorului de munte (Rhododendronul) care inflorit, face ca decorul din jurul cabanei sa imprumute aceasta culoare.

Mai sus (1560 m alt.) Cabana Ciucas (Al. Vlahuta), inaugurata in 1937, este dezafectata si distrusa in mare parte. Se incearca in prezent reabilitarea ei.

Accesul in Masivul Ciucas se face din DN 1 Bucuresti-Ploiesti, continuat cu DN 1A, Maneciu-Ungureni-Cheia. Dinspre Brasov se poate folosi DN1 A1, pana la Cabana Babarunca. Din Cheia se ajunge la fosta Cabana Ciucas prin culmea Buzaianu- Vf. Gropsoarele-La Rascruce- Saua Chirusca. Din Cheia la Cabana Ciucas se poate ajunge prin Saua Balabanului- Cabana Muntele Rosu–Valea Berii.

Traseele sunt de o dificultate medie, bogate in frumuseti, in Masivul Ciucas aflandu-se si o rezervatie naturala cu relief ruiniform, specii rare de vegetatie si plante de stancarie.