Alpinism, escalada, cicloturism, drumetie, istorie - le poti trai pe toate in preajma Cetatii Lita. Amplasata intr-un decor superb, pe varful unei stanci, in mijlocul muntilor si al padurilor, inconjurata de pereti de stanca, Cetatea Lita (Liteni) din judetul Cluj cucereste si se lasa cucerita deopotriva.

Construita in anul 1241, cetatea a purtat initial numele "Castrum Leta" si de-a lungul timpului, a fost in proprietatea mai multor familii de nobili maghiari. A fost atestata documentar in anul 1324.

In anul 1562, cetatea a fost grav afectata in urma unei explozii, apoi refacuta si locuita pana la inceputul secolului XVIII. Ruinele sale mai exista si astazi, in varful stancii.

Cetatea Lita intr-un decor de vis

Cetatea se afla intr-o zona impadurita, muntoasa, accesibila, din satul Moara de Padure, comuna Liteni. Traseul care pleaca din comuna Liteni, trece pe sub varful Piatra Mare (920 m), loc ce se recomanda vazut. Panorama este nebanuit de frumoasa. Apoi se coboara prin paduri si poieni spre cetatea, care se iveste mai jos, in toata splendoarea sa, la 780 m altitudine.

Constructia, acum ruine, era impartita in doua: cetatea de jos si cetatea de sus. Partea de jos include turnul si poarta de acces pe dedesubt, iar partea de sus are un alt turn de observatie, un put, cateva camere si un bastion semicircular, cu creneluri si gauri pentru pusti. Sub nivelul care era odata locuit, exista pivnita si magazia cu praf de pusca, unde s-a produs explozia din 1562.

Alpinism la Cetatea Lita

De jur imprejur, peretii de stanca se preteaza foarte bine la catarare, chiar si stanca pe care sta cetatea avand cateva trasee interesante. Astfel, alpinistul care se incumeta sa treaca surplomba din peretele vertical sau drumetul care urca versantul abrupt, spre ruine, trece pe nesimtite din prezentul dinamic, in epocile incremenite ale istoriei apuse.

Pentru a citi si despre alte cetati din Romania, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.skytrip.ro

Dai de Golești printre fruntasii Revolutiei de la 1848 si printre reformatorii radicali din a doua jumatate a sec. XIX-lea, printre eroii din Primul Razboi Mondial, in bibliografia unor manuale de jurnalism, intr-o fundamentala istorie a scolii romanesti…in general, ii gasesti in istoria Tarii Romanești din ultimele secole.

Istoricii au reusit sa afle cate ceva despre un anume Baldovin (mort dupa 1500), venit cu un frate, din Ardeal, considerat intemeietor al neamului Golestilor din Argesul de azi. O descendanta a sa, Vișa din Golesti se casatoreste in prima parte a sec. XVII cu un boier Stroe Leurdeanu. Acest Stroe a ridicat pe la 1640 conacul care astazi este punctul central al Muzeului Golesti, o citadela culturalo-istorica, pozitionata la vreo 10 km de la Pitesti.

Totusi, pe fosta mosie a boierilor Golesti se afla si un muzeu al satului (mai mare, mai aerisit decat cel din Bucuresti), cu profil viticol si pomicol (alaturi de podgorie si livezi), precum si un centru de echitatie pentru copii. Nu degeaba taxa foto este de 28 lei! (biletul de intrare doar 7 lei)

Vremea de sambata (30 apr), cand am poposit noi la Golesti, a fost una morocanoasa. O ploaie care mirosea deja a vara ne-a scurtat plimbarea printre casutele stramosilor nostri, asa ca ne-am limitat la nucleul Muzeului: conacul, foisorul lui Tudor, prima scoala superioara din mediul rural romanesc.

Intrarea in complexul muzeul se face pe sub foisorul in care a fost miseleste prins de eteristi, Tudor Vladimirescu, conducatorul Revolutiei de la 1821. Printre pandurii banuiti de tradare s-a aflat si acel Macedonski din care se trage poetul Alexandru Macedonski. Pentru mine, ca pentru orice oltean, foisorul ala e loc plin de emotii, sacru. Domnul Tudor, unul dintre cele mai tragice personaje ale istoriei noastre, cel care a imbracat camasa mortii pentru a scoate cu sabia putregaiul fanariot care stapanea de la Curtea domneasca pana in sfintele noastre manastiri, dar neindurator si cu pandurii sai care se dedau la jafuri si hotii…

Pentru a citi si despre Manastirea Hurezi, locul unde ar fi trebuit sa fie ingropat Constantin Brancoveanu, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.umblarici.ro

Apartine de Comuna Zavoi, judetul Caras Severin. Se afla la o distanta de aproximativ 25 km de Otelul Rosu, intr-un cadru natural presarat cu paduri de conifere, animat de Muntele Mic, Nedeia si Varful Pietrii.Poiana Marului. O localitate care-ti incanta privirea si-ti aduce relaxare prin aerul curat, ambianta sanatoasa, pastrate atat de bine, in ciuda trecerii timpului.

La inceputuri, prin aceste locuri se afla doar o casa de padurar, iar mai tarziu, una cate una, s-au ivit si alte case-de vanatori, pescari si in ultimul timp, cele de agrement, fiind declarata in anul 1936 statiune turistica; dupa Al Doilea Razboi Mondial ajunge iar in posesia titlului de statiune climaterica recunoscuta pentru calitatile factorilor naturali si aerul tare de munte. Numai ajuns in statiune, nu poti sa nu ramai impresionat de maretia muntilor Retezat si Tarcu, de unde pornesc mai multe trasee montante: unul prin Saua Iepii, intre Masivul Bloju si Baicu, spre Gura Apei; altul prin Valea Sucului, spre culmile Cuntu si Tarcu; mai departe pe valea paraului Scorila, spre Muntele Mic si cate si mai cate, multe si placute. In apropiere se gaseste si padurea de molid pe turba Sucu-Olteanu, arie protejata unde poti admira plante ca angelica, papucul doamnei sau smardarul, Lacul Marul, iar din categoria obiective religioase, Schitul Poiana Marului.

Se pare ca in aceasta zona, legendele abunda precum frumusetile.O parte dintre ele sunt despre faptul ca viata religioasa a dacilor era legata de munte si maretia acestor inaltimi; altele despre numele locuitorilor satelor de pe-aici – gugulani-; cea mai interesanta legenda, insa, este despre comoara lui Scorilo-ciobanii spun ca undeva in centrul stancii lui Scorilo se gaseste o pestera unde este ascunsa o comoara. Daca te bate gandul sa mergi in cautarea ei, sa stii ca asta ar trebui sa se intample in ziua solstitiului de vara, 21 iunie. Pestera se afla la o distanta de 40 de m de la poale si 40 de m de la culme, locul fiind marcat de prima raza de soare care-si trimite lumina peste creasta numita Buza Nedeii si cade pe mijlocul peretelui, la rasaritul soarelui, in ziua cu pricina.

Asadar, Poiana Marului, pe langa faptul ca are toate ingredientele necesare pentru a o alege ca si loc de vacanta, mai adaposteste si sansa de a gasi o comoara in adancuri infundata.Si ca si cum toate acestea nu ar fi indeajuns, amatorii de sporturi au posibilitatea de a inchiria ATV-uri si biciclete speciale pentru munte.

Autor: Diana Petrut

Pentru a citi si despre parcurile naturale din tara noastra, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.skytrip.ro

În timpul mini-vacanţei noastre prin Maramureş, am ajuns să vizităm şi Mănăstirea Bârsana, una dintre cele mai frumoase mănăstiri şi loc de rugăciune pe care am avut plăcerea să le vizitez până acum.

Mănăstirea Bârsana are hramul „Soborul Sfinţilor Apostoli” şi se sărbătoreşte pe 30 iunie. Primele atestări documentare datează din anul 1390, ca proprietate a familiei voievodale Dragoş.

Bătrânii povestesc că prima dată mănăstirea a fost construită pe malul stâng al Izei, şi apoi strămutată pe malul drept, în locul numit Podurile Mănăstirii. Mănăstirea Bârsana a fost construită pe la mijlocul secolului al XVI – lea, de către familia lui Dragoş voievod.

Mănăstirea Bârsana se află situată în comuna Bârsana, din judeţul Maramureş, la 12 km de oraşul Sighetu Marmaţiei. Aşezământul a fost construit pe la mijlocul secolului al XVI – lea şi a purtat hramul „Sfântul Nicolaie” , iar aici se afla reşedinţa episcopului Gavril Ştefanca şi, tot aici, erau şcoliţi preoţii din satele învecinate. Mănăstirea Bârsana le punea la dispoziţie preoţilor diverse cărţi, aduse chiar din Moldova şi din Ţara Românească.

În anul 1791, tristeţea se abate asupra mănăstirii, când imperiul austriac confiscă averea mănăstirii, o distruge, iar bunurile sunt duse la Mănăstirea Cernoc.

În anul 1993, Mănăstirea Bârsana a fost reînfiinţată şi se începe construcţia bisericii noi, a altarului de vară, chiliilor şi paraclisului.

Ansamblul monahal este construit din lemn, sub îndrumarea arhitectului Cordoş Dorel.

Vizita mănăstirii începe după ce treci de frumoasa poartă din lemn în stil maramureşean, admiri Turnul cu Clopotniţă, vizitezi biserica, ce are o înălţime de 57 m, nu poţi să nu remarci altarul de vară, chiliile călugărilor, capela, casa maiştrilor şi atelierul artiştilor, iar la sfârşit poţi vizita Muzeul din incinta mănăstirii, recent construit, unde poţi admira şi achiziţiona icoane şi obiecte tradiţionale româneşti.

Toate acestea sunt legate printr-o serie de alei, ce au de o parte şi de cealaltă diverse flori.

Mănăstirea situata langa Sighetul Marmatiei este una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Maramureş şi este un loc ce nu trebuie să lipsească din niciun traseu prin Maramureş.

Pentru a citi si despre Manastirile din Bucovina, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.deweekend.ro