Daca ajungi in Muntii Apuseni, mai precis in partea de nord a Muntilor Bihor, la aproximativ 10-15 km de comuna Pietroasa, zona Padis, dai de zidurile Cetatilor Ponorului, impresionant fenomen carstic al Romaniei, cu rasunet peste mari si tari.
Acestea sunt formate din trei doline adapostite de o depresiune impadurita, adanca de 300 de metri si inconjurata de culmi circulate, taiate doar in Canionul Vaii Cetatilor.

Drumul pana la Dolina I se face prin padure, pe un teren accidentat, paralel cu Valea Cetatilor, iar peretele lateral de vest, inalt de 150 de m, este perforat de un portal sugerand o arcada. Daca te uiti in partea dreapta a acestui portal, poti observa o fasie de grohotis care duce la Dolina II, un aven circular cu doua ferestre la baza, una deschisa spre Dolina I, iar alta spre tunelul subteran al Pesterii Cetatile Ponorului. Si daca pana acum, acest portal nu era suficient de ofertant, sa stii ca in tunelul din apropiere rataceste apa din Platoul Lumea Pierduta si se regaseste apoi in Pestera Caput. In Dolina III, care are aspectul unui triunghi in mijlocul caruia se afla un portal spre care coboara imense limbi de grohotis, se poate ajunge urcand niste scari metalice.

Dolinele II si III sunt prevazute cu balcoane, cate doua deasupra fiecareia de la care se poate contempla in voie intregul complex carstic al Cetatilor Ponorului. In aceasta zona si-au facut casa cateva specii de plante care apar numai in nordul Europei sau in tundra, peisajul fiind imbogatit de cativa molizi.

Si daca tot eram la capitolul fenomene vegetale unice, in incheiere trebuie mentionat ca pe vaile muntilor cresc conifere, iar pe creste, foioase, ca urmare a inversiei termice cauzate de zonele carstice care fac temperatura sa fie mai rece in vai.

Autor: Diana Petrut

Pentru a citi mai multe despre Parcul National Apuseni, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.skytrip.ro

La 5 kilometri de Mangalia, in apropiere de Vama Veche, te asteapta un loc incarcat de mister si istorie, in jurul caruia s-au tesut legende – Pestera Limanu, asemanatoare cu cea mai lunga pestera din lume, Pestera Mamut din S.U.A.

Oameni de vaza de la noi, precum Vasile Parvan, au lansat supozitia ca Limanu ar fi aceeasi cu Keiris, unde geto-dacii s-au adapostit in timpul domniei lui Dapys. In acele timpuri, proconsulul romanilor, Marcus Licinus Crassus, a venit in zona pentru a cuceri intreaga regiune a Dobrogei. Oamenii au coborat sub pamant, dar romanii au cautat in toate intrarile intortocheate, le-au astupat si i-au infrant pe cei de acolo prin infometare. Exista dovezi, precum incaperi zidite, galerii care au fost prelucrate de oameni si folosite ca si adapost, ori chiar altare sau morminte, care ne fac sa credem ca aceasta pestera a una si aceeasi cu stravechea Keiris.

Pestera Limanu mai este cunoscuta si sub numele “La icoane” sau “Pestera de la balta”, nume ce provine de la chipurile din piatra care se afla chiar la intrarea in pestera. Se presupune ca aceste figuri ar fi fost facute ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. Imaginile pictate din interiorul cavernei infatisau oameni cu o pata neagra in mana dreapta. Se povesteste ca ei ar fi apartinut unei categorii de seama, ferita de rau, pestera fiind pentru acestia un loc de meditatie sau refugiu.

Din datele tehnice ale pesterii-labirint putem enumera: lungimea de peste 3.000 de metri, intrarea situata la o altitudine de 25 de metri, orientata spre sud, larga de 3, 5 metri si inalta de 1,4 si temperatura constanta de 12 grade C. Lipsa curentilor de aer a facut ca in galeriile din sectorul doi al pesterii sa se dezvolte o fauna bogata, caracteristica pesterilor si depozitelor de guano, populata de lilieci. Pestera de langa Mangalia da impresia unui oras imens, organizat in trei cartiere, galeriile aparand ca niste stradute intretaiate care comunica unele cu altele sau se infunda brusc.

Pentru unicitatea ei, Limanu a fost declarata rezervatie speologica inca din anul 1959, astfel ca merita sa o treci pe lista locurilor vizitate, macar in parte, pentru ca daca ar fi sa o parcurgi in intregime, ai avea nevoie de cateva zile bune.

Autor: Diana Petrut

Pentru a citi si despre salinele din tara noastra, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.skytrip.ro

In anul 1943 scriitorul Ioan Pop a ctitorit o biserica din lemn, impreuna cu prietenul sau Mihail Sadoveanu, un ulterior loc de intalnire, foarte drag celor doi. Apoi sunt ridicate cladirile sunt din zid. Cea pentru chilii este construita in stil brancovenesc si etajata. A doua cladire este pentru staretie, iar a treia pentru trapeza, bucatarie si camari pentru alimente. In fata bisericii s-a construit clopotnita.

Situata la 40 de kilometri fata de cea mai apropiata asezare umana si la peste 1.400 de metri altitudine, intr-o zona cu multa liniste si aer curat, Manastirea Oasa este o manastire relativ noua, o oaza de liniste.

Complexul manastiresc se afla in colonia Fetitei, din Valea Frumoasei, pe un platou, la poalele unui deal acoperit cu paduri de conifere. Privind de pe acest platou, in fata ni se infatiseaza o priveliste mirifica, a lacului de acumulare strajuit de coamele muntilor acoperite cu padure de conifere.

Manastirea Oasa a fost stramutata aici in anul 1983 din cauza lacului de acumulare de la Fetita, de pe raul Sebes - judetul Alba.

Manastirea Oasa a fost obste de maici, pana in anul 2000, cand din cauza altitudinii mari si accesului dificil, mai ales in conditii de iarna, s-a transformat in obste de calugari.

Pentru a citi si despre manastirile din Bucovina, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.skytrip.ro

Odinioara, dacii sorbeau si se bucurau de efectele terapeutice si chiar deplin tamaduitoare ale apelor vechii asezari Germisara, asa cum era cunoscuta, la acea vreme, statiunea Geoagiu, in traducere "ape calde".

Asezata la o altitudine de 350-400 m, in depresiunea Zlatna-Glod, intre culmile Muntilor Metaliferi din Apuseni, statiunea ofera o priveliste minunata si un cadru reconfortant, tonic si stimulativ.

Se afla in judetul Hunedoara, pe valea paraului Geoagiu, la 12 km de orasul Orastie si la 45 km de Deva.

Datorita interesului autoritatilor locale, statiunea a atras investitori si fonduri ce au ajutat la dezvoltarea infrastructurii. Si, ca o recunoastere a muncii depuse, anul ce a trecut a incoronat statiunea Geoagiu cu o distinctie acordata la Bruxelles, in cadrul Galei Premiilor EDEN 2010, cu titlul de "destinatie turistica de excelenta, a Romaniei".

Un sejur la Geoagiu Bai se recomanda mai ales suferinzilor de boli ale aparatului locomotor si sistemului nervos periferic, celor cu astenii, nevroze, oboseala cronica, surmenaj, celor cu afectiuni ale tubului digestiv, cu sensibilitati hepatice si la nivelul cailor biliare, in cazul anemiilor si pentru perioadele de convalescenta, in urma unor boli infectioase.

Factorii naturali de cura constau in ape minerale termale, namol terapeutic si un climat sedativ.

Punctele de interes turistic din jurul statiunii, care merita vizitate, sunt monumentele romane de la Geoagiu (bai si inscriptii), cheile si pesterile din bazinul paraului Geoagiu, exploaterea aurifera de la Sacaramb, satul natal al pionierului aviatiei romanesti, Aurel Vlaicu, Lacul Cinis, Cascada, Castelul Corvinilor, celebrele vestigii din cetatile dacice ale Sarmisegetuzei, candva leagan al poporului dac, centru politic, militar si religios, Drumul Roman, Baile Termale Romane etc.

Pentru a cauta cazare in judetul Hunedoara, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.touristica.ro