Cap Caliacra – Cap frumos/primitor (in greaca). Doi kilometri de pamant care strapung Marea Neagra, o peninsula-cetatuie ca punct strategic pentru traco-geti, romani, bizantini, bulgari, turci, români…Sunt 40 de km de la Balcic la Caliacra sau 60km din Vama Veche. De data asta am mers pe varianta Balcic
Mergi cu masina pana la ruinele vechii cetati, acolo unde cativa bulgari te invita sa cumperi bilete: 3 leva (aprox. 6 lei…)

Istoricii spun ca primii care au fortificat zona au fost terizii (un trib traco-getic), prin sec. IV i.Hr, intemeind aici Tirizis. Nu o sa-ti spuna niciun bulgar o vorba despre geti (doar traci), dar cu istoria falsificata de ei deja ne-am obisnuit. Importanta locului (si fortificatie naturala, 70m deasupra Marii Negre) a fost insusita si de romani si de bizantini. Chiar in pesterile din zona, legenda spune ca Lisimah (unul dintre diadohii lui Alexandru Macedon) a ascuns comori fabuloase, negasite pana in prezent…Denumirea Acre Castelum vine in timpul stapanirii bizantine in zona.

Maxima dezvoltare survine in sec. XIV, in timpul lui Balica si Dobrotici/Dobrotita (ajuns chiar despot ). Tata si fiu, fie de origine vlaha, fie bulgaro-cumana. Depinde pe cine intrebi. In orice caz, numele Dobrogea ar veni de la Dobrotita, care in a doua jumatate a sec. XIV reuseste sa se implice in conflicte cu bizantinii, genovezii, otomanii…Este un personaj care face istorie in Balcani si la Marea Neagra, un fel aventurier care ajunge sa domneasca peste un teritoriu destul de intins, cunoscut la noi si sub numele de Țara Cărvunei. Intr-un fel, destinul sau se aseamana cu al Asanestilor, fortand istoria.

Cu forta armelor, Mircea cel Batran devine stapan si peste aceasta zona (…pana la Marea cea mare) . Totusi, dupa 1420 Caliacra este definitv ocupata de turci, un moment de speranta rasarind in 1444, gratie victoriei lui Vladislav III Iagello. Regele crestin este infrant insa langa Varna si totul se naruie, pentru secole, sub caii otomanilor.

Pentru a cauta cazare in Vama Veche, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.umblarici.ro

N-am reusit sa tin timpul in loc asa ca se facea vremea sa ne apropiem de Bucuresti. Tot ceea ce am reusit a fost sa intocmesc un traseu cu cat mai multe popasuri. In mod firesc, prima oprire (nostalgica si tematica) a fost… Sighisoara!

Nu stiu ce inseamna Litoralul de 1 Mai si nici Vama. Nu m-a intresat niciodata, ba mai mult imi starnesc si acum repulsie. Poate nu intamplator e o diferenta asa mica intre Vama si voma. Sa te duci la mare ca sa te simti liber, mi se pare o tampenie si gargara. In fine.

Intre 2000-2005, am fost la Sighisoara de 4 ori, Festivalul Medieval fiind de fiecare data prilejul. Mi-am dorit sa ajung si in afara Festivalului si am facut-o anul asta. Ce-i drept, pe fuga. Poate revin la toamna sau macar cu prima zapada.

Ce am cautat eu in 2000 la Sighisoara? Vazusem la televizor imagini de la Festivalul Medieval din 1999 si nu credeam ca e vorba de Romania. Nu ma atragea buluceala cu 40-50.000 de vizitatori pentru cele 3 zile de Festival, cat orasul-cetate. Sigur, farmecul singurei cetati locuite din Sud-Estul Europei era amplificat de zgomotul si culorile Festivalului. Cu bune si cu rele.

Iata ca ma intorc in Sighisoara dupa 5 ani, dar tot misuna turistii pe stradute. Ma leaga amintiri de Turnul cu Ceas sau de bastioane, de Piata Cetatii sau de iarba din preajma fostei Manastiri Dominicane, revad si am in urechi tot felul de zgomote, rasete, totul personalizat in multimea policroma a pasilor care urcau sau coborau stradutele Sighisoarei.

Pentru a cauta cazare in Sighisoara, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.umblarici.ro

Unde fugim, in week-end, din Bucuresti? este o intrebare pe care si eu am mostenit-o odata cu buletinul de Bucuresti. O fi o ramasita istorica din vremuri tulburi medievale. Oricum, până să mă confrunt personal cu aceasta traditie a locurilor din jurul Dambovitei, o traisem aievea prin intermediul literaturii. Multe se pot povesti pe marginea acestui subiect, dar unul dintre detaliile haioase este ca se intampla azi sa acoperi distanta Bucuresti-Sinaia intr-un interval de timp similar celui din perioada interbelica.

Din fericire sunt oaze mai apropiate de orasul marelui consum. Iar Mogosoaia brancoveneasca este una dintre ele. Este o oaza prin destinul ei de fortareata culturala, dar si in contextul imbuibarii de dupa ’90. De n-ar fi lacul, probabil ca viloaiele s-ar fi sprijinit de portile Palatului Brancovenesc iar padurea din preajma ar fi fost epurata ideologic. Caci, nu-i asa, niste copaci razleti sau organizati geometric nu pot fi sub nicio forma in concordanta cu drepturile democratice ale celor ce poseda capital.

In functie de zona din Bucuresti in care locuiesti, distanta pana la Mogosoaia poate fi acoperita si in 20 de minute, dar si in 40 de minute: in fond, sunt doar 15km. Poti sa-ti lasi masina pe stradutele care se intalnesc la poarta domeniului (recent revendicat de niste mostenitori Bibesti). Dar ce treaba are Bibesti cu Brancovenii, asta e o poveste tare imbarligata si tine de arbore genealogic, de inrudiri, casatorii, cadouri etc. De altfel, un ghid achizitionat de la Palatul Mogosoaia m-a lamurit si pe mine, dar mai bine sa o luam cu inceputul (…care costa doar 5 lei!)

Pentru a citi si despre alte cetati si castele, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.umblarici.ro

România revine la ora de iarnă. În noaptea de sâmbătă spre duminică, indiferent că stăm comozi acasă sau suntem puşi pe drumeţii, dăm ceasul înapoi cu o oră, iar ora 4.00 va deveni ora 3.00. Astfel, 31 octombrie va fi cea mai lungă zi din anul 2010, având 25 de ore. Sperăm totuşi ca schimbarea orei să nu constituie un impediment pentru cei care aşteaptă weekendul pentru a profita la maxim de timpul liber, pentru a ieşi la munte pentru drumeţii sau pentru a face turism prin ţară.

Renunţarea la ora de vară şi trecerea la ora de iarnă au o istorie de peste 70 de ani în România. Prima dată, ora de vară a fost introdusă în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. A existat o scurtă perioadă, din 1941 până în 1979, când românii nu au schimbat ora deloc.

Începând cu anul 1997, România a adoptat ora oficială de iarnă şi de vară în aceeaşi zi cu statele Uniunii Europene şi cu alte state din Europa care sunt parte a acestei înţelegeri.

Ora de iarnă este adoptată în ultima duminică a lunii Octombrie iar ora oficială de vară în ultima duminică a lunii martie.

Unii medici specialişti avertizează şoferii să nu se angajeze în drumuri lungi duminică, deoarece schimbarea orei i-ar putea obosi mai mult decât în mod obişnuit. Cu toate acestea dacă sunteţi în categoria celor cărora nu le place să treacă weekendul fără să facă ceva notabil, pensiunile montane vă aşteaptă cu bucurie şi în acest sfârşit de săptămână în care acea oră în plus cauzată de trecerea la ora de iarnă, poate să fie o oră în plus de relaxare sau distracţie alături de prieteni sau familie. Vă dorim un weekend cât se poate de reuşit !