Rezervare hotel, cazare pensiuni, vile | Besthotels.ro

Rezervația Naturală Huda lui Papară are o importanță speologică, deoarece cumulează toate superlativele pentru această grupă montană şi nu numai: cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din țară.

Rezervația mixtă „Ineu – Lala” face parte din Parcul Național Munții Rodnei. Rezervația ocupă o suprafață de 2568 ha și prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar, cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice. Unul din cele mai mari și mai frumoase lacuri glaciare din țară, situat în Munții Rodnei sub Vârful Ineu este Lacul Lala Mare. Acesta este situat la altitudinea de 1815 m, ocupă o suprafață de aproximativ 6000 mp și are adâncimea de 2 m. Dispune de o faună piscicolă de păstrăv indigen și păstrăv curcubeu.

Rezervația Lacul și Valea Legii este situată în bazinul superior al Râului Fizeș, în apropierea satului Legii, se întinde pe o suprafață de 45 ha. Rezervația cuprinde numeroase văi mlăștinoase acoperite de sulf. În anul 1967 a fost declarată monument al naturii. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare și o specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), fiind o specie pe cale de dispariție.

Rezervația Lacul Știucii este situată în apropierea Văii Bonțului, un afluent al Fizeșul, între comunele Fizeșu Gherlii și Sic, situate în județul Cluj. Lacul face parte din iazurile Câmpiei Transilvaniei situate în bazinul Văii Fizeșului, afluent al Someșului Mic și reprezintă o deltă în miniatură unde poposesc pentru hrană și cuibărit numeroase păsări de baltă migratoare ca: califarul alb, cufundacii, stârcii, ocrotite de stufărișul des.

Mlaștinile Satchinez se află în apropierea localității Satchinez, din județul Timiș, întinzându-se pe 242 ha. Rezervația a fost constituită în 1942 ca rezervație naturală ornitologică, fiind o zonă excelentă pentru cuibărit și clocit. Datorită numărului mare de specii de păsări întâlnite aici, aproximativ 25% dintre speciile întâlnite în România și datorită mediul mlăștinos rezervația este supranumită „Delta Banatului”.

Rezervația botanică Movila lui Burcel este situată în nord-vestul comunei Miclești, în apropierea șoselei care leagă orașele Vaslui și Iași, suprafața acesteia fiind de 12 ha. Dealul Movila lui Burcel prezintă un relief accidentat, caracterizat de numeroase alunecări de teren și eroziune. Datorită vegetației ierboase terenul din incinta rezervației este stabilizat parțial, fiind mai puțin dispus alunecărilor de teren. Extragerea unor cantități semnificative de nisip și piatră, pășunatul intens au produs o distrugere mai accentuată a covorului ierbos.

Rezervația Naturală Ostrovul Mare este situată pe teritoriul administrativ al comunei Islaz, aceasta întinzându-se pe o suprafață de 140 ha. Principalul obiectiv al rezervației este protejarea și conservarea coloniei de cormoran mic, alături de arboretele naturale aproape virgine de Populus nigra, care în prezent au o înălțime de circa 30 m și o acoperire medie de 75%. Remarcăm în interiorul ariei protejate şi prezența altor specii de păsări, cum ar fi egretele şi stârcii.

Pădurea Pietrosu a fost declarată rezervație în anul 1994, aflându-se în administrația Ocolului Silvic Dobrovăț. Rezervația forestieră de interes științific național este situată în comuna Dobrovăț, aflată la 25 km sud de municipiul Iași. Rezervația se întinde pe o suprafață de 83 ha, spațiu care cuprinde o pădure cu fag, carpen și tei argintiu. Pădurea cuprinde exemplare cu vârsta cuprinsă între 100–150 ani.

Pădurea Troianu este situată în partea de nord a Câmpiei Boianului la contactul cu Câmpia Gavanu-Burdea, în apropierea Pârâului Urlui. Rezervația se află în aria administrativă a comunei Troianul (județul Teleorman), situată între satele Troianu și Vatra. Se întinde pe o suprafață de 71 ha, aflată în custodia Direcției Silvice Alexandria. A fost declarată rezervație în anul 2004, cu scopul protejării bujorului românesc, o specie amenințată cu dispariția, fiind inclusă în Lista Roșie a Plantelor Superioare din România.

Peștera Cobășel este situată pe teritoriul Parcului Național Munții Rodnei, în versantul stâng al Văii Cobășel, la aproximativ 6 km de comuna Șanț și la 60 m amonte de Pârâul Râsului. S-a dezvoltat în formațiunea carbonatică mediană a seriei de Rebra de vârstă precambriană şi este constituită din micașisturi, cuarțite, având o dezvoltare de 570 m și o denivelare de – 30 m. Cele mai frecvente speleoteme se datorează apelor de condensare, fiind formaţiuni parietale de tipul coralitelor (Galeria Diaclazei, Galeria Puţului).