Drumuri nemţene (II): Sfinţii de la Pângăraţi şi ctitoria Lăpuşneanului

E-mail Print PDF
There are no translations available.

Drumuri nemţene (II): Sfinţii de la Pângăraţi şi ctitoria Lăpuşneanului

Sunt 40 de km între Piatra Neamţ şi Bicaz. Ai putea să străbaţi drumul cu un ochi la trafic şi cu celălalt la mărturia proletară a hidrocentralelor de pe Bistriţa. Mai e şi peisajul natural care se ascute pe măsură ce te îndrepţi spre Bicaz şi de acolo spre Cheile Bicazului şi Lacul Roşu. Dar asta nu e totul şi e tare păcat să consumi cei 40 de km ca o simplă maşinărie.

Istoria şi credinţa s-au împletit unind pământul cu cerul, pe o scară organică a sângelui de eroi, martiri, domnitori, ţărani, cuvioşi, sfinţi. La 8 km de Piatra e Bistriţa voievodală a lui Alexandru cel Bun, peste alţi 4-5 km sunt Bisericanii înconjuraţi azi de sanatoriul TBC. Iar drumul se continuă apoi cu PângăraţiiSfinţilor Simeon şi Amfilohie, cu vechea biserică a Lăpuşneanului.

Documentele ne spun că pe la 1432, unul dintre monahii de la Bistriţa a primit încuviinţare să se nevoiască ceva mai sus de mănăstire. Ducând mai departe viaţă plăcută Domnului, smeritul monah Simeon sporeşte duhovniceşte şi adună în juru-i o mică obşte de ucenici. Ceva mai târziu (1461), Sf. Voievod Ştefan ajută sihăstria lui Simeon cu o biserică de lemn.

Atât de mult a sporit Cuviosul Simeon cu nevointa, cu rugaciunea si cu darul Duhului Sfânt, încât s-a învrednicit de harisma vindecarii bolilor si a înainte-vederii. Pentru aceea veneau la chilia sa multi suferinzi si se faceau sanatosi cu rugaciunea lui. Veneau înca si credinciosi de prin sate si chiar dregatori din sfatul tarii ca sa ceara binecuvântare si cuvânt de folos, caci era iscusit rugator si povatuitor de suflete

Cuviosul Amfilohie a venit la Pângăraţi pe la 1506 şi pentru viaţa sa aleasă a fost ales conducător al obştii. În timpul său a fost zidita biserica voievodului Alexandru Lăpuşneanu (1560).

Nevointele sale nu au fost trecute cu vederea de Stapânul tuturor, ci au atras cu ele purtarea Sa de grija si ocrotirea Sfântului Dimitrie, patronul manastirii, care, prin aratare dumnezeiasca, a silit pe Domnitorul Alexandru Lapusneanu sa zideasca la Pângarati o biserica în numele sau pe locul celei vechi de lemn, care fusese arsa de turci.

Biserica Lăpuşneanului reuşeşte să surprindă prin cele două niveluri, două biserici suprapuse. Cercetătorii nu au reuşit să cadă de acord asupra construcţiei iniţiale, în sensul în care aşa a fost proiectată de la început sau este vorba de o tainiţă transformată în timp. O scară în spirală face legătura între cele două biserici. Un inspirat pictor a zugrăvit Scara Raiului în locul strâmt al treptelor iar o imensă frescă înfăţişează în biserica de la parter pe Sfinţii români.

Vremuri grele au căzut şi peste Pângăraţi în sec xx, mai prădalnice decât pe vremea turcilor. Bolşevicii au dat năvală şi aici, au jefuit şi au închis mănăstirea. Se redeschide în 1991 iar în prezent beneficiază şi de o nouă şi mare biserică, prin grija stareţului Teofil. Pictura nu este terminată aşa că donaţiile sunt binevenite. De asemenea, mănăstirea are o nouă curte şi alei de acces.

Canonizarea Sfintilor Cuviosi Simeon si Amfilohie a fost aprobata de catre Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române in martie 2008, iar proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc in data de 5 iunie, la Mănăstirea Neamţ. Sf. Simeon si Amfilohie de la Pângăraţi sunt prăznuiţi pe 7 septembrie.

Sursa: www.umblarici.ro

Rezervare

Tourist Regions

Poll

Would you rather going in mountains or on the seaside?



Results

News

You are here: Atracţii turistice Drumuri nemţene (II): Sfinţii de la Pângăraţi şi ctitoria Lăpuşneanului