Manastiri din Bucovina
Portalul turistic BestHotels.ro are întotdeauna destinaţia potrivită pentru cei care preferă să călătorească prin ţară. Astfel, am creat această secţiune dedicată patrimoniului cultural bogat pe care România îl deţine prin mănăstirile şi bisericile din zona Bucovinei, Maramureşului sau alte zone ale ţării. Mai jos găsiţi prezentări ale mănăstirilor din România, fotografii ale acestora şi desigur, sugestii de cazare în zonele acestor monumente istorice de o valoare inestimabilă pentru cultura României.
Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in anul 1975 cu premiul international “Pomme d’Or” de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si exterioare din acest colt de tara au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de arta universala.
Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, Bucovina pastreaza marturii ale prezentei omului din cele mai indepartate vremuri. Cele 96 de morminte de incineratie scoase la lumina la Zvoristea, ca si descoperirile arheologice de la Silistea Scheii, Suceava, Bosanci, Probota sau Dolhestii Mari atesta existenta unor asezari traco-getice si dacice bine conturate. Meleagurile bucovinene au fost martorii inchegarii si dezvoltarii in secolul XIV, a statului feudal independent al Moldovei. Asezari precum Baia, Siret, Suceava, Radauti pastreaza pana in zilele noastre constructii (cetati, ctitorii si case domnesti s.a.) din vremea primilor voievozi moldoveni. Alte localitati precum Putna, unde in 1871 festivitatile prilejuite de implinirea a 400 de ani de la zidirea ctitoriei lui Stefan cel mare s-au transformat, cu participarea lui Mihai Eminescu, Mihai Slavici, Ciprian Porumbescu si a altor tineri veniti din toate provinciile istorice romanesti, intr-o impunatoare manifestare a cunostintei de neam si de tara a romanilor de pretutindeni, evoca sugestiv rolul active pe care locuitorii suceveni l-au avut de-a lungul timpului pe scena istoriei.
Anul construcţiei: 1541-1546
Construită de: Petru Rareş
Locaţia: Râşca, judeţul Suceava
Rezumat: La început, biserica includea altarul, naosul, pronaosul şi probabil exonartexul. La capătul estic, sunt trei abside, ca în majoritatea mănăstirilor din secolul al XVI-lea. Un turn sprijinit de arcurile moldoveneşti se ridică deasupra naosului.
Anul construcţiei: 1514-1522
Construită de: Prinţii Bogdan III şi Ştefăniţă
Locaţia: Suceava, judeţul Suceava
Sumar: Din punct de vedere arhitectural, biserica „Sf. Gheorghe” a mănăstirii Sf. Ioan cel Nou este importantă. Este singura biserică ce prezintă un plan triconc construită în perioada dintre domnia lui Ştefan cel Mare şi cea a lui Petru Rareş. Este asemănătoare cu Biserica Înălţarea la cer de la Manastirea Neamt, care este o sinteză a arhitecturii religioase din Moldova în secolul al XV-lea, din multe puncte de vedere.
Anul construcţiei: 1554-1561
Construită de: Domnitorul Alexandru Lăpuşneanu
Locaţia: Slatina, judeţul Suceava
Sumar: Biserica „Schimbarea la faţă” este plasată în centrul aşezării monahale. A fost modelată dupa Mănăstirea Probota, dar dimensiunile sale au fost mărite, fiind cea mai mare biserică din Moldova până la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
Anul construcţiei: 1583
Construită de: Irimia, Simion şi Gheorghe Movilă
Locaţia: Suceviţa, judeţul Suceava
Sumar: Această clasică biserică moldovenească, având cele 5 camere, prezintă prima noile tendinţe arhitecturale: firide mai mici şi trei piedestaluri pentru turn. Frescele sunt remarcabile, colorate şi bine păstrate.
Anul construcţiei: 1488
Construită de: Stefan cel Mare
Locaţia: Voronet, Judetul Suceava
Sumar: Biserica Sfantul Gheorghe a Manastirii Voronet este probabil cea mai cunoscuta biserica din Romania atat pentru frescele ei exterioare, cu o luminozitate si culori foarte intense cat si pentru sutele de figuri bine pastrate pe zugraveala de azur.
Anul construcţiei: 1481
Construită de: Familia Şendrea
Locaţia: Dolheştii Mari, judeţul Suceava
Sumar: Trăsătura caracteristică a acestei biserici este prezenţa celor două firide înalte cu arcuri ascuţite, pe fiecare perete longitudinal. În pronaos, aceste nişe laterale au fost folosite pentru mormintele familiei fondatoare. Doar mormântul Mariei Şendrea, sora lui Ştefan cel Mare, este citeţ.
Pagina 2 din 2