Curtea Domnească din Târgovişte
Prima menţionare a oraşului Târgovişte ca şi capitală a Ţării Româneşti a fost făcută în 1427 de către Hans Schiltberger. Însă conform unui act care aparţine lui Mihail I, fiul şi totodată asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, din 1417-1418, Curtea Domnească este amintită ca şi oraş al domniei. Întărirea fortificaţiilor s-a făcut probabil în timpul domniei lui Vlad Dracul sau chiar în timpul lui Vlad Ţepeş Astfel cetatea după mijlocul veacului al XV-lea, dispune de cele mai importante fortificaţii, de exemplu şanţul de apărare avea o lăţime de 20-24 m şi 4 m adâncime, fiind întărit cu pari de lemn dispuşi oblic în mal.
În urma revoltei lui Mihnea al III-lea, Imperiul Otoman a ordonat domnitorului Gheorghe Ghica demolarea curţii voievodale, cu scopul de a preveni o eventuală revoltă. Însă în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu sunt începute noi lucrări de refacere a fortificaţiilor, reconstruindu-se în special palatul, bisericile şi clădirile utilitare.
În urma războiului ruso-turc din 1736-1739, Curtea Domnească a fost incendiată, producându-se astfel pagube însemnate, pentru ca mai apoi, în urma unui cutremur de pământ să fie afectate decisiv ruinele incintei fortificate. Grigore al II-lea Ghica între anii 1748-1752 a făcut unele reparaţii, însă din cauza unui nou incendiu şi cutremur în 1803 s-a produs degradarea totală a fortificaţiilor.
Cele mai importante clădiri din incinta cetăţii sunt: palatul domnesc, care a fost construit în jurul anului 1400 de către Mircea cel Bătrân, Turnul Chindiei, construit de Vlad Ţepeş în jurul anului 1460, care avea rolul de donjon al cetăţii, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Mare Domnească, alături de care se pot menţiona şi Biserica-paraclic veche, baia domnească, casa Bălaşa, foişorul.
Galerie foto
