Parcul Natural Putna – Vrancea – România

Imprimare

Parcul Natural Putna – Vrancea – România

În limba slavă, „Putna” înseamnă „cu drum” sau „cu cărare” confirmând faptul că din timpuri străvechi valea Putnei a fost folosită de vrânceni ca potecă pentru a ajunge la şes.

Atestat documentar din 1431, Varancha, actualul Vrancea, poate fi explicat prin „munte” sau „corb”, şi semnifică desimea pădurilor negre ca pana corbului.

Parcul Natural Putna – Vrancea se află situat în centru şi nord-vestul Munţilor Vrancei, şi are o suprafaţă de peste 38.000 hecatre, ceea ce reprezintă 41% din suprafaţa montană a judeţului Vrancea.

Prin hotărâre de guvern, s-a dispus înfiinţarea unui parc natural în bazinul montan al râului Putna, ca parte componentă a Reţelei Ecologice pentru Conservarea Carnivorelor Mari din Vrancea.

Parcul Natural Putna Vrancea este inclus în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 fiind declarat Sit de Importanţă Comunitară şi Sit de Protecţie Specială Avifaunistică.

Carnivorele mari sunt specii emblemă ale Parcului Natural Putna Vrancea. Importanţa populaţiei de carnivore mari (lup, urs, râs) din Vrancea a fost recunoscută prin desemnarea Parcului Natural Putna Vrancea ca Sit de Importanţă Comunitară în cadrul Reţelei Ecologice Natura 2000:

Flora Parcului Natural Putna Vrancea este alcătuită din 650 specii de plante superioare, aici găsim papucul doamnei, jneapănul, arborele de tişă, bulbucii de munte, floarea de colţ.

Ca în toate parcurile din România, păşunatul şi exploatarea forestieră reprezintă grave ameninţări.

Fauna parcului, pe lângă carnivorele mari, cuprinde şi mamifere de talie mică şi mijlocie – pârşii, capra neagră (a fost reintrodusă în Tişiţa, azi există peste 250 de exemplare), vidra.

Rozătoarele mici sunt reprezentate de şoarecele scurmător, şoarecele de câmp, şoarecele de pământ, şoarecele de casă, şoarecele gulerat, şoarecele dungat, şoarecele de pădure, pârşul de alun, veveriţa.

În parc întâlnim şi numeroase specii de păsări protejate naţional şi internaţional: acvila ţipătoare mică, acvila de munte, şorecarul comun, vânturelulroşu, vânturelul de seară, uliul păsărar.

Şi herpetofauna este bogată în specii: buhaiul de baltă, broasca râioasă brună, broasca de pădure, vipera comună, şopârla de ziduri, şarpele de strică, şarpele de alun.

În parc există 10 trasee turistice marcate, având grade diferite de dificultate, şi oferă posibilităţi de turism montan. Nu ezitaţi să vă luaţi cu voi o hartă, busolă sau GPS, în unele locuri, marcajele pot fi prea îndepărtate sau deteriorate.

În interiorul parcului se interzice recoltarea sau distrugerea plantelor, capturarea sau vânarea animalelor, accesul auto, abandonarea deşeurilor sau chiar aprinderea lor.

Să încercăm atât cât putem să protejăm frumuseţile ţării!

Pentru a citi mai multe si despre alte Parcuri Naturale, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.deweekend.ro