Cetatea Clujului
Pe teritoriul actual al Clujului se afla o așezare importantă din Dacia romană, numită Napuca, însă la scurt timp după cucerirea Daciei de către romani aceasta a fost distrusă urmând ca în 124 să fie fondată o nouă așezare urbană, Municipium Aelium Hadrianum Napoca, pe malul drept al râului Samus(Someș). Cetatea construită de romani avea ca și hotare Canalul Morilor și Pârâul Țiganilor. În perioada secolelor IX-X a existat o așezare numită Castrum Clus, care ocupa doar un sfert din suprafața cetății romane.
Deoarece în urma atacurilor tătarilor populația cetății a fost decimată au fost aduși mari grupuri de coloniști sași, la ordinul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, aceasta dobândind o organizare urbană până în secolul al XV-lea. În 1405 regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a acordat Clujului rangul de Oraș Liber Regesc. În acea vreme cetatea avea aproximativ 5000 de locuitori care se ocupau cu agricultura, munca în atelier, distracțiile specifice orașului. Populația era formată din sași și secui și în mică măsură români. În această perioadă orașul a primit și dreptul de a clădi ziduri, bastioane și turnuri de apărare, construcție care a durat pânâ la sfârșitul secolului al XVI-lea.
Ultimele lucrări importante au fost efectuate între 1515 și 1525, iar un edict din 1571 al regelui Ludovic al II-lea i-a scutit pe clujeni de taxe pentru eforturile lor de întărire a apărării orașului.
Fortificația era prevăzută cu 20 de turnuri și porți, care erau denumite în funcție de breslele meșteșugărești care le întrețineau, de exemplu: Bastionul Zidarilor sau Bastionul Fierarilor.
Cea mai importantă personalitate a cetății Clujului este Matei Corvin, care a fost rege al Ungariei între 1458 și 1495, născut aici s-a îngrijit de dezvoltarea orașului acordând o serie de 41 de privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. Astfel cetatea Clujului și-a dobândit până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană datorită splendidelor construcții în stil gotic târziu(Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail), nivelului de trai ridicat, comerțului, culturii.
Un rol important în realizarea acestui lucru l-a avut cărturarul Gáspár Heltai, care a contribuit atât la formarea culturii cât și la modernizarea orașului, care avea în proprietate o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere. Alături de acesta un rol important în creșterea economică a orașului cetate l-au avut și dinastia Báthory și principele Gabriel Bethlen, care devenind protector al orașului a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă. Devenind în cele din urmă capitala Transilvaniei în urma cuceririi Ungariei de către otomani și declararea Transilvaniei principat autonom sub suzeranitate otomană.
Galerie foto
