Aflata la nord de comuna Polovragi, pe versantul stang al Cheilor Oltetului, pestera Polovragi este situata la altitudinea de 670 m. Accesul in pestera se face strabatand soseaua Ramnicu Valcea – Tg. Jiu, spre comuna Polovragi. Din sosea pana la pestera mai sunt de parcurs 8 km.
Pe langa obiectivele naturale si istorice de mare atractie, comuna Polovragi este cunoscuta si pentru una din cele mai mari nedei din Oltenia, de la 20 iulie. Gura pesterii Polovragi ni se deschide nu departe de Manastirea Polovragi si la 200m de intrarea in Cheile Oltetului. Pestera de la Polovragi a fost cunoscuta din vechime, langa pestera descoperindu-se vestigii daco-romane, mai tarziu fiind locuita de pustnici de la Manastirea Polovragi. Legenda spune ca aici isi avea lacasul Zamolxe, zeul mitologic al dacilor.
Pestera Polovragi este o cavitate complexa, cele mai multe din galerii fiind accesibile turistilor. Pestera are o lungime de 9 km, fiind electrificata pe 900 m. Intrarea in pestera se face prin portalul cu scari de ciment. Intram intr-o portiune spatioasa, fara ornamentatii, podeaua fiind acoperita cu resturi de guano. In dreapta gasim Culoarul Liliecilor. O galerie conduce spre Sala Lacului acolo unde intr-un decor de o salbaticie rara aflam un lac de pestera.
Din Sala Lacului ne continuam drumul privind peretii pe care se vad urme ale coraziunii dar si urmele trecerii omului, aparand desene lasate de vietuitorii acestei pesteri. In pestera se pot vedea formatiuni de stalactite, stalagmite si coloane. Vizitarea acestui sector al pesterii Polovragi are un farmec deosebit, aici, fumul boltilor pastrand amintirea celor ce demult au gasit aici adapost.
Cheile Oltetului, un traseu ingust de 2,2 km reprezinta unul dintre cele mai atragatoare trasee turistice ale Olteniei de Nord. Daca privim din departare vedem ampla despicatura a Cheilor Oltetului. Sunt taiate in bara calcaroasa a muntelui Polovragi. Cheile pot fi strabatute de la un capat la altul de-a lungul raului sau pe un traseu de 3 ore urcand de la pestera pe drumul forestier si avand perspectiva peretilor calcarosi. Pe traseu intalnim Oborul Jidovilor, o formatiune de relief pe seama careia circula legende despre uriasi ce ar fi stapanit locurile in vechime. De jos apele nelinistite ale Oltetului se aud vuind peste hauri adanci.
Articol realizat de: Marian Vilceloiu
