Atracţii turistice

Ohaba-Ponor, degete preistorice

Email Imprimare PDF

 

Ohaba-Ponor, degete preistorice

Ohaba-Ponor este un sat special din Muntii Sureanu, judetul Hunedoara. Special il fac oamenii si locul.

Ohabenii din Ponor sunt oameni strasnici, descendenti directi ai omului preistoric. Au fiecare "ohaba" lui (mosie, proprietate mostenita din tata in fiu, care nu poate fi instrainata), poate de zeci de mii de ani si principii darze, astfel ca nu se fac asa... de ohaba (nu se compromit) cu una cu doua.

La Ohaba-Ponor, degete de peste 100 de mii de ani

Si nici nu ar avea cum sa fie altfel cata vreme pana si strabunicii lor neanderthalezi erau Homo primigenius, acum 100 de mii de ani. Cum ai putea sa nu fii mandru cand ramasitele rudelor tale paleolitice, primii cioplitori ai pietrei, se insira prin gradina din spatele casei?!

E adevarat! Acestea s-au gasit la Ohaba-Ponor: oase, mai precis falange ale omului apartinator celei mai vechi faze din istoria omenirii, epoca de piatra, perioada caracterizata prin folosirea uneltelor si armelor din piatra cioplita.

Tot aici la Ohaba s-au gasit varfuri cioplite din aschii de cremene si cuartit, razuitoare si alte obiecte utile supravietuirii, care inlesneau procurarea hranei si apararea.

Ohaba-Ponor, rezervatie paleontologica

La Ohaba, pe o suprafata de 10 hectare se afla rezervatia naturala de tip paleontologic.

Aria protejata este un loc fosilier situat in perimetrul Parcului Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina si apartine mezozoicului si neozoicului, ere geologice marcate de importante miscari ale scoartei pamantului si aparitia primelor mamifere, pasari si pesti ososi.

Rezervatia de la Ohaba insa, adaposteste doar molustele fosile, resturi pietrificate, conservate in straturile sau rocile sedimentare ale scoartei pamanului.

Ohaba-Ponor sau Pestera Sura Mare

Ohaba Ponor i se mai spune si Pesterii Sura Mare, imprumutand numele satului in care se gaseste.

Pestera Sura Mare
impresioneaza de la inceput prin portalul monumental, de 37 de metri inaltime si 12 metri latime. Are o lungime de 4500 de metri si este o pestera activa (galeria este strabatuta de un curs de apa care o modeleaza permanent). Raul Ohaba traverseaza pestera si formeaza pe traseul sau numeroase cascade, lacuri sau sifoane pe care numai speologii experimentati le pot parcurge.

Pestera mai este importanta pentru marea colonie de lilieci, peste 10000 la numar, din specia Pipistrellus pipistrellus, cel mai mic liliac din Europa.

Daca va pasioneaza istoria, paleontologia, speologia, liliecii sau pur si simplu doriti sa petreceti un weekend in zona Muntilor Sureanu, incercati si aceasta destinatie, Ohaba-Ponor.

Pentru a citi mai multe despre Parcul Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.turism.bzi.ro

Misterul culorilor din manastirile bucovinene: tuica de prune!

Email Imprimare PDF

 

Misterul culorilor din manastirile bucovinene: tuica de prune!
Manastirile din Bucovina, aflate in patrimoniul UNESCO, suscita anual interesul a zeci de mii de turisti din tara si strainatate. Frumusetea lor, arhitectura deosebita, dar si coloristica bogata le fac atragatoare pentru privitori si dupa atatea sute de ani de la construirea lor.

Unul din misterele care a crescut faima acestor manastiri este data de culorile puternice cu care au fost pictate, culori care s-au pastrat pana in ziua de azi, in ciuda intemperiilor naturii. Astfel, este vorba de rosul-brun de la Moldovita, albastrul de Voronet, verdele de la manastirea Arbore si rosul-ocru de la manastirea Humor.

Desi specialistii n-au rezolvat inca misterul solutiilor folosite la crearea acestor culori, exista o teorie, neacceptata oficial, care are legatura cu obiceiurile pictorilor de manastiri din acele vremuri.

Intr-o cronica de pe vremea lui Stefan cel Mare exista o mentiune privind faptul ca toti pictorii de biserici primeau foarte multe butoaie cu tuica de prune. In urma studiilor efectuate la aceste manastiri, s-au gasit urme ale acestei bauturi in tencuiala peretilor si amestecul culorilor. Asadar, este posibil ca formula magica a culorilor manastirilor din Bucovina sa stea in traditionala tuica de prune!
Pentru a citi mai multe despre Humor, precum si despre celelalte manastiri din Bucovina, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

 

Crematoriul “Cenusa” din Bucuresti, un viitor obiectiv turistic plin de legende intunecate

Email Imprimare PDF

 

Crematoriul “Cenusa” din Bucuresti, un viitor obiectiv turistic plin de legende intunecate

Faimosul crematoriu “Cenusa” din Bucuresti ar putea intra in curand pe lista obiectivelor turistice ale Capitalei. Dupa aproape opt ani de la inchiderea cladirii pentru renovare, Ministerul Culturii l-a introdus in lista monumentelor istorice de interes national.

Crematoriul “Cenusa”
este situat pe o colina din Parcul Tineretului, pe Calea Serban Voda nr. 183. Monumentul a fost inaugurat in 1928 si este inconjurat de mai multe legende urbane.  

Inspirat de monumentul Cantacuzinilor

Constructia crematoriului „Cenusa” a inceput in 1925, fiind realizata intr-un stil eclectic cu elemente de inspiratie bizantina, siriana si egipteana, in stilul monumentului Cantacuzinilor din Cimitirul Bellu.

Finalizat partial, acesta a fost inaugurat in 1928. Lucrarile au fost reluate in 1931 si finalizate la sfarsitul anului 1934. Scara principala este flancata de statuile Durerea si Nădejdea si de doua basoreliefuri.

De la Vlad Tepes, la Anna Pauker

Prima persoana incinerate la crematoriul din Parcul Tineretului a fost Profira Fieraru, o femeie decedata la varsta de 40 de ani. Legendele urbane spun ca la crematoriul “Cenusa” ar fi fost incinerat generalul Antonescu, mai multi legionari din perioada interbelica, dar si si Anna Pauker, in perioada comunista.

Miturile vorbesc si despre o retea de galerii subterane foarte vasta. Se spune ca domnitorul Vlad Tepes traversa galeriile calare.

Desi par intunecate, tocmai acete povesti create in jurul crematoriul din Parcul Tineretului ar putea face din acest monument un obiectiv turistic de succes, alaturi de palatele si constructiile bantuite raspandite in toata tara.

Pentru a cauta cazare in Bucuresti, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.skytrip.ro

Aerodromul Tuzla, locul unde se organizeaza anual mitinguri aviatice

Email Imprimare PDF

 

Aerodromul Tuzla, locul unde se organizeaza anual mitinguri aviatice

Aeroportul Utilitar Tuzla, cunoscut si ca Aerodromul Tuzla, este un aeroport aflat in partea de Sud-Vest a localitatii Tuzla, judetul Constanta.

Aerodromul Tuzla se intinde pe o suprafata de 36 de hectare si dispune de un hangar de 1.200 metri patrati, doua cladiri administrative si un depozit de combustibili. Aeroportul este proprietatea firmei Regional Air Services SRL, care l-a preluat in urma cu peste 10 ani de la Aviatia Utilitara SA.

La Aerodromul Tuzla se organizeaza anual mitinguri aviatice, care atrag un numar mare de turisti pasionati de aviatie.

Pentru a cauta cazare in judetul Constanta, accesati aceasta sectiune a site-ului nostru.

Citeste mai mult...

Sursa: www.skytrip.ro

Pagina 8 din 79

Rezervare

Sondaj

Pentru concediul dumneavoastră preferaţi liniştea şi relaxarea, oferite de o vacanţă la munte sau soarele, plaja şi distracţia de la mare?



Rezultate
Sunteţi aici: Atracţii turistice